Cutia cu gânduri verzi


Scrie un comentariu

Cheers to the past

Teoretic, sunt în ziua 12 a provocării #2 declutter, dar practic sunt în ziua 21 pentru că dacă tot a fost vremea asta mai nasoală, am mai stat pe acasă și m-am căutat prin suflet și prin dulapuri. De multe ori, cea mai bună formă de meditație pentru mine este curățenia. Șterg praful, arunc chestii, fac curat în mine. Așa că azi am deja 231 de lucruri la care renunț.

Dacă tot am trecut o dată prin haine și prin pantofi, azi mi-am făcut curaj să deschid o cutie pe care o evit de ani buni. Ani, ani, da. Acolo aruncam tot felul de hârtiuțe și aproape că m-am închinat de ce am descoperit. Oooooo, Doamne! Bilețele de prin liceu, notițe din facultate, scrisori de dragoste, poze, mărturisiri care mai de care, SMS-uri transcrise în caiete. Ooo, Doamne! Le-am păstrat pe toate, căci fac parte din trecutul meu. Nu zic nici c-a fost bun, nici c-a fost rău. A fost exact așa cum a trebuit să fie ca eu să ajung cea de azi. Mi-am turnat un pahar de vin și am zâmbit. Cheers to the past!

DSC_0639 Continuă lectura


Scrie un comentariu

Prima zi de provocări: 30 de minute de Facebook și 84 de obiecte la care renunț

După ce Lina și Georgiana, prietenele mele dragi, au decis să renunțe pentru 3 luni la Facebook ca să aibă timp de alte proiecte mult mai interesante, mi-au pasat mie provocarea, numai că eu am făcut-o așa cum îmi convine.

#1 Facebook

Nu vreau să renunț la Facebook pentru că îmi este util, dar e drept că uneori mă cam fură, așa că am decis să îmi dau voie să stau numai 30 de minute pe zi, iar pe telefon pot doar să postez sau să comunic punctual cu oamenii. Există un progrămel care-i de mare ajutor pentru că îți restricționează accesul la ce site vrei tu. Am mai apelat la el și în trecut, numai că nu am făcut-o niciodată în mod asumat. Acum parcă a fost mai greu decât mă așteptam. Continuă lectura


Scrie un comentariu

Picturi și peisaje. Excursie de clătit ochii la Straja

Zilele astea sunt la Straja, într-o tabără de pictură, grație ziarului Turism Club. A, nu, eu nu desenez. Sau dacă aș desena probabil ar fi ceva foarte abstract, greu de înțeles de mintea omului. Pot depune mărturie cei 10 prieteni cu care am jucat Activity și care s-au chinuit să priceapă că am desenat un borcan cu castraveți.

Însă oamenii talentați care sunt în tabăra asta pictează extraordinar. Pictori cunoscuți sau producători de filme cu pasiune pentru culori fac artă sub ochii mei. Și eu încep să mă simt mică tare de tot, că nu știu să desenez nici un borcan cu castraveți. O să pun desenul pe to do list pentru viața asta, măcar să mai încerc din când în când.

Pentru cultura ta generală, îți dau câteva nume de pictori care sunt prezenți în tabăra „Tușe de primăvară”: Mihai Boroiu – președintele AAPB, Dumitru Nicolae Chilia, Ion Aurel Gârjoabă, Gheorghe Coman, Paul Mecet, Dan Fîntîneanu – Dafin, Rareș Kerekeș sau Ami Vasilescu.

Imagine

Imagine Continuă lectura


Scrie un comentariu

Biblioteca vie îți arată cum este omul pe care tu îl vezi doar un gay

Acum o lună am scris textul ăsta pentru un site. N-a mai fost publicat, dar îl postez aici, pentru că a fost o experiență importantă pentru mine.

***

Traim intr-o societate in care tabloul familiei perfecte este format din mama, tata si copilul, iar cei care nu se incadreaza in acest portret sunt exclusi. Inca se intampla asta, chiar in 2014.

Daca vrei sa intelegi un gay, o lesbi sau o persoana bisexuala, poti sa citesti cateva carti din biblioteca vie. O sa alegi o carte dupa nume, iar la masa ta se va aseza un om cu o poveste, fie ca-i gay sau lesbi.

Imagine Continuă lectura


4 comentarii

Vacanța dintre joburi

De la primul meu job serios am plecat c-au vrut ei. „Oana, știi, te dăm afară pe criteriu social. N-avem nimic cu tine, dar n-ai credit la bancă, n-ai copii, n-ai familie”. Am plâns în hohote ca după o notă proastă luată în școala generală. Am luat-o foarte personal și eram foarte dezamăgită de mine. A doua zi, însă, m-am îmbrăcat frumos, m-am făcut cât de drăguță am putut eu, și m-am dus la serviciu pentru prima zi de preaviz: „Bă, dacă job n-am, măcar să arăt bine”.

La ceva timp au urmat și alte disponibilizări, căci firma o ducea într-adevăr nasol. Eu m-am apucat de vândut hăinuțe pentru copii, până când a apărut un job în care am crescut frumos.

Acum scenariul se repetă. Continuă lectura


4 comentarii

La un moment dat, aș pleca departe

13

Foto: Alex Savin / treispre10.wordpress.com

Zilele astea, am ascultat, discutat, citit povești despre oameni care au plecat la capătul lumii ca să se regăsească. Unii au vrut să ajute, alții să se plimbe și o parte, să se analizeze. Au umblat după mâncare bună, zâmbete, Dumnezei și soare. Sau încă umblă.

Am doi amici, Laura și Alex, care s-au gândit să plece într-un an sabatic. Au strâns bani, apoi au renunțat la joburi și o vreme au trăit boem. Am mai băut o bere împreună și a doua zi au împachetat și au plecat spre Turcia. Apoi în India, acum sunt în Thailanda. Uite așa, pentru că pot. Nu umblă după echilibru, căci pe ăsta îl au deja. Sau așa îmi pare mie. Mănâncă tot ce le pare tentant, desenează, fotografiază, gândesc și lenevesc. La capătul lumii. Continuă lectura


Un comentariu

Vrei să nu fim într-o relație?

Da, știu, tu dormi la mine, eu la tine. Gătim împreună, mergem la film, ieșim în club. Tu vii și mă iei de la serviciu, eu îți aranjez hainele. Îmi trimiți melodii, eu îți dau texte. Mă suporți când plâng, te tolerez când sforăi. Da, știu, dar nu suntem într-o relație. Nu te impacienta, e totul ok.

Știu tot ce gândești, știi tot ce simt. Nu vrei pe altcineva, cum și tu mie îmi ești bun. Dar nu, nu te speria, nu suntem într-o relație.

Da, bine, facem și niște planuri de viitor, dar doar așa.. ca să fie. Dar nu, nu suntem într-o relație.

Dacă am fi într-o relație s-ar schimba echilibrul dintre noi doi. Mâncarea ne-ar ieși sărată, filmele pe care le-am vedea ar fi proaste, în cluburi s-ar auzi muzică groaznică, iar plânsul n-ar mai fi plâns.

La naiba! Noi nu vrem așa ceva. Lasă că noi știm ce e între mine și tine fără să punem o etichetă. Știi că mi-e bună situația asta incertă, cum știu că tu ai vrea să semnez undeva că sunt a ta. Dar hai să nu fim într-o relație, vrei? Ah, ai zis cuvântul cu „r”. Continuă lectura