Cutia cu gânduri verzi

Ivan Patzaichin, pentru digi24.ro: Delta avea foarte mulţi campioni. Acum, vâslitul a ajuns ruşinos

Scrie un comentariu

555502 265648510218037 1025630695 n-18470

Își dorea să devină aviator, dar soarta i-a rezervat alt curs. L-am întâlnit acolo unde se simte acasă și am discutat despre barca tradițională și despre bunul simț din Delta Dunării. (Text: Oana Racheleanu)

Urcatul în barcă era necesar la Mila 23, înainte de 1989, căci satul era inundat de trei ori pe an, îndeosebi primăvara și toamna. Așa că Ivan, cel care avea să fie numit mai târziu, la nivel mondial, „Regele apei”, era dependent de barcă și o folosea pentru a se deplasa la vecini, la prieteni, iar jocurile aveau în centrul lor tot barca.

Debutul lui Ivan Patzaichin în kaiac-canoe este legat de ambiția sa de a fi la fel ca alți consăteni de-ai săi. Era la liceu și a văzut într-un ziar o poză în care apăreau victorioși trei băieți de la el din sat ce câștigaseră titlurile de campioni mondiali.

„Am zis cum de ei au putut și eu să nu pot? Toamna, când au venit în concediu acasă, i-am rugat să mă înscrie și pe mine la un club în București. Astfel, în martie 1967, am venit la Dinamo în București. M-au adus așa, de probă, pentru o lună de zile”, a povestit Patzaichin.

Deși era învățat cu barca și cu apa, cădea de câte șapte – opt ori pe zi, în luna martie, din cauză că între lotcă şi canoe există diferenţe majore.

În 18 ani de canotaj, Ivan Patzaichin a participat la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice de Vară, unde a cucerit șapte medalii: patru de aur și trei de argint. A câștigat 22 de titluri la 11 ediții ale Campionatelor Mondiale (nouă medalii de aur, patru de argint și nouă de bronz). A câștigat o singură medalie de aur la Campionatele Europene din 1969 de la Moscova.

Începând din anul 1968 este Maestru Emerit al Sportului, în 1982 a fost declarat Maestru Internațional al Sportului, iar din 1991 a devenit Antrenor Emerit.

Rușinea de a vâsli

Marele Patzaichin, prieten bun cu pagaia și cu vâsla, a spus în luna mai că a observat că trasul la rame a devenit o rușine. Ne-am întâlnit la Crișan, cu ocazia lansării centrului de ecoturism „Rowmania”, și l-am întrebat cum s-a întâmplat ca tocmai oamenii Deltei să fugă de vâslitul tradițional.

Mi-a povestit un episod petrecut anul trecut, la Mila 23, când a organizat un concurs de ambarcațiuni și, deși acolo sunt mulți copii, spre bucuria campionului, abia a reușit să găsească trei bărci care să participe la competiție.

„Restul copiilor stăteau pe mal şi râdeau de cei care erau în barcă pentru că trăgeau la vâsle. Se pare că pentru ei a devenit o ruşine. În schimb, înainte era o tradiţie”, spune cu regret Ivan.

Știe prea bine ce însemna tradiția de a vâsli și de a deveni campion.

„Delta, până acum 15 – 20 de ani, avea foarte mulţi campioni. Cred că 90% din sporturile de caniac şi canotaj erau din Deltă. În ultimi ani n-a mai apărut niciunul. Au rămas numai cei în vârstă pe care cei mici nici măcar nu îi cunosc. Iar asta este păcat”, a mai zis Patzaichin, privind spre Dunăre.

Canotca, bicicleta Deltei

S-a implicat mult în promovarea Deltei, cel mai nou proiect fiind cel de la Crișan, unde este kilometrul zero al ecoturismului din această zonă, unde turiștii pot închiria canotci. Însă nu uită de ambiția sa din copilărie, de a deveni campion, pe care vrea să o transmită și altor urmași de-ai săi.

„În fiecare centru de închiriat canotci vom încerca să promovăm şi câte un centru de iniţiere în sporturi nautice. Să le trezim tradiţia de a vâsli şi de a fi campioni”, spune cu grijă părintească și accent lipovenesc.

Nu se declară un inamic al bărcilor cu motor, dar îmi dă de înțeles că tot mai dragă îi este barca cu vâsle, care te poartă lent printre nuferi, care se strecoară silențios pe lângă țigănuși, egrete și lișițe.

„Nu sunt împotriva bărcilor cu motor dar trebuie să respecte, să aibă un bun simţ de a circula. Genul ăsta de mişcare cu barca cu vâsle trebuie adusă înapoi pentru că tradiţia ne-a arătat că acest gen de circulaţie este sănătos, ecologic şi suntem datori să mai recuperăm ceva din ce s-a pierdut din Deltă şi să conservăm ceea ce a rămas”, mi-a mai zis marele campion.

E totuși optimist că puștii din Deltă vor înțelege importanța bărcii tradiționale, așa cum cei din orașele aglomerate încep să îi acorde bicicletei mai multă atenție. Nu degeaba a numit Ivan canotca „bicicleta apelor”, că se strecoară, e ecologică și împinge turistul și localnicul să facă puțină mișcare.

Câteva localnice, care ne-au întâmpinat la Crișan în port tradițional, îmi spun că n-au habar ce se inaugurează. Vorbesc toate în același timp, dar ideea e una singură: sunt sigure că Ivan al lor, oricât s-ar strădui, n-o să-i facă pe tineri să se întoarcă la barca cu vâsle.

„Tinerii acum s-au modernizat cu motoarele astea și n-o să le mai convină să tragă la rame din cauza comodității”, îmi spune o doamnă cu atitudine de lider al grupului.

Codul nautic al bunului simţ în Delta Dunării, realizat de Asociația Ivan Patzaichin

În Deltă avem nevoie de ambarcaţiuni cu motor, dar şi de transport alternativ. Toate modalităţile de transport trebuie să îşi găsească rolul şi locul în circulaţie, pornind de la nişte reguli simple, de bun simţ.

De aceea, pentru a proteja zona şi pentru a susţine comunităţile din cea mai bogată rezervaţie naturală din România, Asociația Ivan Patzaichin a propus un cod nautic al bunului simţ în Delta Dunării.

Printre acestea reguli se numără reducerea vitezei de către ambarcațiunile cu motor la întalnirea cu bărci fără motor, iar ambarcațiunile rapide își vor adapta viteza și traseele astfel încât siajul să nu afecteze malurile, fauna și vegetația. Se va acorda o atenție specială la apropierea de coloniile de păsări, pentru a se evita ca păsările din colonie să devină agitate, iar evacuarea resturilor, „tot ce nu aparține Deltei”, este strict interzisă.

Despre bunul simț în Deltă, Patzaichin spune că acesta se reduce la respect: „Să știi să respecți tot ce întâlnești, începând cu natura și oamenii. Asta am învățat încă de când era mic, că trebuie să respecţi pe cel din faţa ta ca să fii respectat. Începând cu munca şi oamenii, totul trebuie să fie respectat”.

Marele campion a făcut mai demult o declarație care mi-a atras atenția. A spus că Delta poate fi intensă și dramatică. Partea intensă am văzut-o în plimbarea cu canotca, dar nu înțelegeam ce ar putea fi dramatic în acest colț de rai.

„Partea dramatică e dacă nu ne trezim și dacă nu o protejăm. Dumnezeu ne-a dat această frumusețe, dar noi trebuie să avem grijă de ea pentru că nu mai seamănă cu ce a fost acum 50 de ani. Trebuie să o protejăm și măcar să o conservăm așa cum este”, mi-a dat lămuriri Patzaichin.

Din dragoste pentru vâslit și din respect pentru Deltă, Ivan a demarat un proiect prin care vrea să dezvolte ecoturismul în localitatea Crișan. Așteaptă oamenii cu mult bun simț, ca el, să viziteze Delta Dunării, să se plimbe cu canotca și să se bucure de mâncarea și poveștile pe care le pot oferi localnicii.

digi24.ro – 1.08.2012

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s